am iesit. ma plimb pe bulevardul aglomerat de oameni cu opinii si stari schimbate de un spectacol. ploua.incep sa alerg. ma innabusesc gandurile si simt nevoia sa scap de ropoitul lacrimilor ceresti. ma tulbura, dar ma si fascineaza. cad brusc si dur pe asfaltul relativ rece si tocit.si ele au aceeasi temperatura, o simt in crestetul capului(de ce am lasat umbrela aia acasa tocmai acum?). dar nu asta imi ocupa gandurile acum ci... nelinistea, bulversarea resimtita din cauza unor evenimente mai vechi. au reintrat in cursul vietii mele... amintirile ma acapareaza.. retraiesc aceeasi pasiune, insa transfigurata in planul toamnei si dublata. mai matura, mai logica,mai clara. simt un gust foarte dulce, poate este de la parfum sau din aroma rememorarii. am uitat de regrete si sperante. trebuie sa accepti ce primesti, in orice forma. incerc sa obtin mai mult.. dar daca nu pot.. sper sa ma resemnez..dar..incercarea moarte n-are!..
koop- islands blues
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu