Vrei să fii fericit?

"fericire-i când iarba apare
fericirea e ca raza de soare,
fericire-i o sticlă de vin,
fericire e cerul senin,fericire e când îţi-amintesti
cât de fericit eşti când iubeşti.."


Cred că vă sunt cunoscute versurile.. şi totuşi, fericirea este un subiect controversat.Probabil e prea mult spus, dar e un sentiment pe care oricine îl simte aproape zi de zi,uneori nesesizând sau neluându-i în seamă apariţia.
Ajungi să fii fericit doar după ce bei un pahar cu bere, după ce urmăreşti cum fumul pe care îl expiri din plămâni se ridică la cer în urma unei trageri îndelungate dintr-o ţigară,după ce te învălui şi îmbibi în mirosul acela insuportabil şi totodată plăcut de ars,după ce răsufli uşurat când scapi de câinii care te-au alergat vreo 20 de minute în apropierea blocului, după ce te săruţi în sfârşit cu mai-mult-ca-amicul tău, în timpul unui film pshihologic,după ce vorbeşti vrute şi nevrute cu prietenul cel mai bun între orele 22 şi 1,după ce iei în sfârşit un 9 la mate, când un semestru întreg ai ţinut-o numai şi numai în mediocrele note de 6 şi 7,după ce scapi de griji şi fugi la munte sau la mare....
Fericirea e o evadare din cotidian.Cotidianul este fad,nul,neutru,fără trăsături distinctive.Tu..noi, îl schimbăm după bunul plac,adaptându-l la mulajul proaspăt creat de mintea aia care,în restul timpului rămas,debitează numai prostii.Şi ajungi să crezi prostiile alea pentru că te alimentează când rămâi gol de conţinut,când nu mai ai nici măcar nişte fluturi în stomac, când nu mai poţi să zâmbeşti fără motiv,şi pentru că nu poţi să fii fericit tot timpul.Dar de ce?Pentru că nu îţi stă în fire,pare dubios, sugerează că totuşi ţi s-a întâmplat ceva de rânjeşti cu gura până la urechi.Şi dacă nu s-a întâmplat? Ce le pasă,tot te vor bârfi pe la spate şi-şi vor pune semne de întrebare.Dar ţie ce îţi pasă ?