E Ajunul Crăciunului şi nici măcar nu ninge,parcă iarna şi-a pierdut,oficial,tot farmecul.Mâine va fi acelaşi Crăciun petrecut cu familia, dar...mai special totuşi. Pentru că,an de an, ne schimbăm.Dar acum... s-au schimbat mai multe ca deobicei. Relaţii fisurate, boală, temeri, mici bârfe, râsete.Şi vinul bunicului. Roşu şi rece. 4 pahare,mamaie,te rog! Nu vă mai uitaţi urât...nu păţesc nimic. De-aţi şti voi...
Şi,totuşi,iubesc luna decembrie.Trec peste sinapsa automnală şi zâmbesc,iar de data asta zâmbesc sincer şi neîntrerupt.Poate că sunt ajutată să nu mai cred că totu-i gri, cum spune...cineva.Şi acest micuţ şi drăgălaş ajutor m-a dus cu gândul departe,fără să ştie.M-a ajutat prin transpunerea lui în lectura mea cea mai recentă, În altă viaţă . Încerc să-mi imaginez această iubire fără frontiere, fără veac. Atemporală şi incredibil de tangibilă.Cum poţi renunţa la propria viaţă pentru a muri alături de sufletul tău pereche,cel pe care îl cauţi în fiecare nou secol pentru a fi fericiţi în restul timpului ce v-a rămas?Pentru a începe de la 0, în cu totul altă vreme, se vor căuta,inconştienţi de acest lucru,iar odată ce se vor regăsi, vor fi împreună,nemaiîntâmpinând niciun obstacol.Am plâns ieri noapte când am citit acele rânduri. Şi încerc acum să înţeleg o instignare deopotrivă culturală,socială şi umană. Ok,aceasta nu a fost o lectură obligatorie pentru şcoală,dar sunt atâtea,cel puţin în clasa a9a...Zburătorul, Despre dragoste, Mara, etc., în manual ne definesc iubirea şi mulţi au exigenţa de a cere esee pe această temă.Dar să privim problema şi din altă perspectivă. Unii nu sunt de acord ca tinerii să simtă fiorii iubirii atât de devreme, la 15-16 ani.Cum vor putea aceia care nu au avut parte de astfel de momente să devină genii pe acest subiect,sau măcar să constate ceva inteligent ?Poţi afla din cărţi cum e să iubeşti, anumite sacrificii făcute de parteneri, vorbe dulci, dar cum vei simţi acel minunat fior dacă nu îl trăieşti chiar tu cu cineva?Cum să nu tânjeşti la o astfel de iubire care se întinde pe mii de ani, care înfrânge toate piedicile..? Sau măcar la mici povestioare de tip " s-au văzut, s-au plăcut". Sunt atâtea conjucturi că nici nu îmi pot imagina!
Nu te poţi hrăni cu dragoste prin filele unei cărţi, nu poţi sorbi cuvintele frumos aliniate, nu poţi trăi golurile dintre rânduri,n-are sens,tot ce poate face o carte e să îţi schimbe feeling-ul.Poate să îţi schimbe mentalitatea.Poate o să te facă s-o iubeşti. Dar este o iubire platonică. Nu înlocuieşte îmbrăţişări calde, săruturi pasionale şi un ţinut clasic de mână.E doar un supliment.Doza de care ai nevoie se află undeva,în realitate. Trebuie doar să încerci să o cauţi.Sau poate ea te va găsi.
Cezar-keep on trying şi altele. Şi ..mersi,momentan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu